goldlayouts: 095_bosnia_and

sâmbătă, 21 aprilie 2012

095_bosnia_and_herzegovina

Niciun comentariu:

JOCUL UNIVERSAL

-Compunere SF-

In acea zi aveam sa invat un nou joc, dedicat tuturor, copiilor si adultilor deopotriva. Toata lumea vorbea despre el ca si cum ar fi fost mai frumos decat toate jocurile la un loc, iar mie imi era rusine ca nu il stiam. Cu fiecare pas auzeam mai multe despre el, dar nu puteam sa imbin notiunile.
Cineva, vazandu-ma nedumerit, m-a intrebat:
- Nu stii despre ce vorbesc ei, nu-i asa?
Am raspuns, fara sa dau prea mare importanta persoanei:
- Ba da!
- Nu trebuie sa mintim ca stim despre ce este vorba, a continuat omul.
- Bine, am raspuns eu, nu stiu jocul.
- Atunci sa nu iti fie teama.
Eram putin mirat. Si omul scoase, din geanta pe care o avea, o carte groasa, veche, cu copertile de culorile curcubeului. Am privit uimit si l-am intrebat ce scrie in acea carte.
El mi-a raspuns calm:
- Este "Cartea cu Jucarii" si cuprinde toate jocurile, inclusiv cel despre care vorbeste toata lumea. Ia-o... si deschide-o.
Am luat-o cu amandoua mainile. Era foarte grea. M-am indreptat tiptil spre ceva pe care puteam sa asez cartea. Am gasit o banca la cativa metri in spate, si am pus cartea pe scandurile ei galbene si late. Omul venea dupa mine, spunandu-mi sa o deschid. L-am privit pe el, apoi am privit cartea... si am deschis-o incet.
Avea paginile ingalbenite, si era scrisa si ilustrata de mana. Pe prima pagina, imi spusese omul, era chiar povestea jocului ce imi crease nedumeriri. Cerneala neagra se pastrase foarte bine si puteam citi usor. Acolo era scris ca jocul este mai vechi decat isi poate inchipui cineva, ca nu se cunoaste inventatorul, si ca nu se stie in ce parte a lumii s-a nascut acest joc. Povestea continua cu istoria si cu cateva intamplari semnificative de pe parcursul istoriei jocului. Citind una, chiar am izbucnit usor si pentru cateve secunde, in ras.
Apoi am citit ceea ce scria intr-un chenar, cu litere mari: "PENTRU TINE JOCUL DEJA A INCEPUT". Vroiam sa il intreb pe omul ce-mi daduse cartea ce anume inseamna asta, dar spre surprinderea mea, el nu mai era. Si mai mult de atat, privind in jur, nu vedeam niciun om!
Am mai citit ca jocul poate dura foarte mult. Terminand propozitia, am dat pagina. Sus, ca titlu, scria cu litere pline de inflorituri: "REGULI". Am citit prima regula. Apoi am citit-o pe a doua, pe a treia si pe celelalte. Le-am invatat repede deoarece mi se intipareau in minte de atunci de cand le citeam prima oara. Una spunea clar: "Prinsoarea este sa pierzi jocul". Am mai citit-o inca odata deoarece mi se parea cam ciudata. De aceasta data insa , era din ce in ce mai greu sa disting literele. Se stergeau singuire!
Nu stiam ce se intmpla. Privind imprejur, totul devenea alb-negru. Eram hotarat sa citesc mai repede . Ajunsesem la ultima regula:"Niciun om nu a castigat vreodata acest joc asa ca nu spune niciodata ca ai invins, desi ai terminat jocul". Intelegeam regula dar nu eram capabil sa mai gandesc si altceva. Totul se facea alb acum, totul disparea. Mai aveam un singur rand de pe acea pagina.
Chinuindu-ma sa disting literele din ce in ce mai sterse, am inceput se citesc:" Numele jocului...este..." dar nu am mai avut timp. Nu mai vedeam nimic, nicio forma. Eram ami mult decat uimit. Pluteam in acest spatiu alb fara sa imi vad corpul, si avand in minte doar povestea jocului si reguluile lui. Nu stiam insa lucrul cel mai important: cum ce numeste... si eram atat de aproape...
Am auzit deodata un sunet cunoscut. Suna telefonul. Am deschis ochii. Eram in pat, in camera mea. Era dimineata. Visasem...
Jocul Universal by takethef at www.electronyx.blogspot.com
Comentarii